Însă, bucuria a fost pentru scurt timp.
Am avut și alte dosare la ICCJ – sectia de contencios. Aceeași mizerie. Alte hotărâri aberante, cu motivare aberantă.

M-am întrebat după aceea de ce am câștigat atunci?
Răspunsul pe care mi l-am dat eu?
Pentru simplul fapt că am fost mai șmecheră decât ei: formulând cerere de înscriere în fals împotriva lui Arafat, i-am pus în fața unei alegeri:
- Aplicăm procedura înscrierii în fals și sesizăm parchetul cu Arafat autor al infractiunilor de fals si uz de fals ca să facă cercetări?
- Ignorăm procedura înscrierii în fals, dar nu mai putem să ținem cont de hotărârile CNSU, că se vede cu ochiul liber că sunt semnate în fals și dacă se face plângere penală și se constată falsul, când ni s-a atras atenția că sunt falsuri și putem avea probleme? Caz în care trebuie să ne aplecăm asupra cauzei și să judecăm.
Și-au ales: să își apere propria piele.
De ce zic asta? Că am văzut ce hotărâri s-au pronunțat ulterior de ICCJ – Secția contencios, în dosarele în care eu am fost parte și cum ”șmechereste” au respins, validând ilegalitățile Guvernului, CNSU etc.

”Câștigul” a fost numai pentru viitor. Trecutul a fost acoperit pentru că fuseseră multe alte asemenea hotărâri ale CNSU care le-au fost aplicate cetățenilor, aceștia fiind lipsiți de libertate în mod ilegal (prin carantinarea la domiciliu pe baza unor simple hârtii nesemnate de nimeni, texte apărute pe pagini de internet și atât) fiindu-le impuse și măsuri de restrângere și negare a drepturilor și libertăților fundamentale, prin niste HG uri care aveau la bază tot astfel de hotărâri inexistente ale CNSU.

AȘA CĂ DRAGI JUDECĂTORI DIN COMPLETUL DE 5 AL ICCJ – SECȚIA CONTENCIOS, ÎN DOSARUL NR. 3251/2/2021: EXPLICAȚI-NE ȘI NOUĂ DE CE PROCEDURA DENUNȚĂRII CA FALS NU SE APLICA HOTĂRÂRILOR CNSU ȘI NICI ACȚIUNILOR ÎN ANULAREA ACESTORA (CĂ ÎN ÎNCHEIERE NU AȚI MOTIVAT NIMIC)!

Decizia ICCJ ”castigatoare” sau nu: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/243282

Ce-a fost în mintea mea atunci?
”Unde mama naiba sunt. La Curtea Supremă de Justiție a României?
In raport de natura actelor administrative și de obiectul cauzei deduse judecății nu se aplică procedura înscrierii în fals/denunțarea falsului?
Ce dracu e asta? Denunțarea falsului este o procedură care se aplică ”preferențial”, de la caz la caz?”

Credeți-mă că nu m-a mai interesat de niciun recurs. Pluteam, nu mai conta nimic, niciun recurs, dacă completul de 5 al ICCJ îmi spune că nu contează normele legale privind procedura denunțării falsului, că doar era vorba de Arafat.
Mi-au dat cuvântul să susțin recursul. Nu văd să se fi consemnat în încheiere, dar cred că am început cu ceva de genul ”să nu credeți că am venit în fața dvs că mă plictisesc de viață și nu am altceva mai bun de făcut, însă abaterile de la Constituție și de la principiile fundamentale vor conduce în final la haos”. Eram dezamăgită? Puțin spus. Nu îmi mai păsa.
Am ieșit de la ICCJ. Era ziua în care CCR trebuia să se pronunțe pe neconstitutionalitatea Legii nr. 55/2020 ca urmare a nesolicitării avizului CES, jurisprudența CCR fiind constantă în sensul că dacă nu se cere avizul CES legea este neconstituțională și toți ne așteptam să admită CCR excepția. Aflu soluția: s-a respins.
M-am dus în mașină și am sunat mulți cunoscuți, spunându-le așa: ”de azi suntem cetățeni captivi. Nu mai avem cui să ne plângem. Poate să facă oricine ce vrea cu noi.”

A doua zi a apărut soluția ICCJ. A admis recursul, a anulat hotararea CNSU, a statuat că hotărârile CNSU trebuie publicate în Monitorul Oficial, ca să producă efecte juridice. M-am bucurat, am dat la presa. Toata lumea era bucuroasa. Prima hotărâre definitivă în care se anula o hotărâre a CNSU. Eram prezentată ca ”avocata care l-a bătut pe Arafat”.

Cum Codul de procedură civilă prevede procedura denunțării înscrisului ca fals, mă apuc repede să fac răspuns la întâmpinarea DSU si să denunț ca false cele două înscrisuri (hotărârile CNSU) prin falsificarea semnăturii, solicitând instanței (conform procedurii) să îl întrebe pe Arafat dacă înțelege să se folosească de ele, iar dacă stăruie să se folosească de ele, instanța să sesizeze parchetul pentru săvârșirea infracțiunilor: de fals în înscrisuri oficiale, de fals intelectual și uz de fals, INDICÂNDU-L PE ARAFAT CA AUTOR AL FALSULUI ȘI SOLICITÂND SĂ SE FACĂ INVESTIGAȚII PENTRU IDENTIFICAREA TUTUROR AUTORILOR ȘI PARTICIPANȚILOR LA INFRACȚIUNILE DENUNȚATE.

Trimit Raspunsul la intampinare pe e-mail la ICCJ, postez pe Facebook: https://www.facebook.com/share/p/iYZnjQhTDVAnchBo/

Mă duc la termen la ICCJ. MĂ ÎNTREABĂ PREȘEDINTELE COMPLETULUI DACĂ MAI ÎNȚELEG SĂ INSIST ÎN PROCEDURA DENUNȚĂRII ÎNSCRISURILOR CA FALSE, invocată prin răspunsul la întâmpinare.

Răspund că sunt incidente dispozițiile art. 304 alin. 2 Cod procedură civilă și că se impune citarea părții de a prezenta înscrisul în original și a preciza dacă înțelege să se folosească de acesta (așa cum zicea legea).
Deliberează completul de 5 al ICCJ, după care îmi spune ce a decis ” CONSTATĂ CĂ NU SUNT INCIDENTE DISPOZIŢIILE ART. 304 ŞI URM. DIN CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ, ÎN RAPORT DE NATURA ACTELOR ADMINISTRATIVE CU PRIVIRE LA CARE RECURENTA-RECLAMANTĂ SE ÎNSCRIE ÎN FALS, DAR ŞI ÎN RAPORT DE OBIECTUL CAUZEI DEDUSE JUDECĂŢII.”

Facebook

Log in or sign up to view

See posts, photos and more on Facebook.

Comisia buget finanțe a Camerei Deputaților emite rapoarte de aprobare a OUG urilor cu hubul financiar și modulele acestuia

Mai multi cetateni mi-au scris, mi-au comentat ca ar fi dispusi sa participe voluntar ca observator independent la alegerile din 2024.
Sunt circa 19.000 de sectii de votare in tara.
Observator intern, independent la alegeri poate sa fie un cetatean cu varsta peste 18 ani care nu este membru al vreunui partid politic.
Poate sa participe in calitate de observator cetateanul care este desemnat ca reprezentant de catre un ONG acreditat (ONG care are ca obiect principal de activitate apărarea democratiei si a drepturilor omului, constituit cu cel putin 6 luni inainte de ziua alegerilor).
Hai sa vedem cati cetateni care nu sunt membri ai partidelor politice vor sa participe in calitate de observatori la alegeri, voluntar, neremunerati.
Daca sunt suficienti cetateni interesati, ca sa putem sa acoperim toate sectiile de votare din tara, gasim noi ONG-uri sa se acrediteze.
Intai sa vedem daca suntem destui care vrem sa ne implicam, ca sa acoperim toate sectiile de votare.
E un proiect deloc simplu si care implica o mare logistica.
Am creat un grup pe Facebook in acest sens: ”alegeri 2024 - observatori independenti”.
Cine este interesat si vrea sa participe la alegerile din 2024 să intre in grup si sa raspunda la sondaj (In care judet sau sector al Municipiului Bucuresti vreți participați ca observator independent la alegerile din 2024?)
Grupul de Facebook il gasiti aici: https://www.facebook.com/groups/alegereri2024observatoriindependenti

Facebook

Log in or sign up to view

See posts, photos and more on Facebook.

https://vm.tiktok.com/ZGeUmPF9n/

Însă, până acum nu ați dat dovadă că vreți să informați corect poporul român!

POPORUL ROMÂN NU A RENUNȚAT NICIODATĂ LA SUPREMAȚIA CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI ȘI NU A VOTAT NICIODATĂ LA VREUN REFERENDUM CĂ ESTE DE ACORD CU RENUNȚAREA LA SUPREMAȚIA CONSTITUȚIEI CÂND A ADERAT LA VREO ORGANIZAȚIE.
Istoric:
În 2003, tratatele constitutive ale UE aveau un anumit conținut.
Proiectul de lege privind revizuirea Constituției din anul 2003 (în vederea aderării României la UE și la NATO) a fost supus analizei Curții Constituționale a României pentru a verifica dacă conținutul său se încadrează în limitele de revizuire prevăzute de Constituție, înainte de a fi suspus votului poporului prin referendum.
Pentru a nu încălca Constituția și pentru a putea adera la UE, fără ca Statul Român să își piardă caracterul independent (ca dimensiune intrinsecă a suveranității naționale), prin Decizia nr. 148/2003 (extras în foto atașat), Curtea Constituțională a dat următoarea interpretare art 145 ind 1 din proiect (actualul art. 148 din Constituția României):
”Consecința aderării (la UE) pleacă de la faptul ca statele membre ale Uniunii Europene au înțeles SA SITUEZE ACQUISUL COMUNITAR - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea - PE O POZIŢIE INTERMEDIARA ÎNTRE CONSTITUŢIE ŞI CELELALTE LEGI, atunci când este vorba de acte normative europene obligatorii”.
DREPT URMARE, INTERPRETAREA CONSTITUȚIONALĂ A ACTUALULUI ARTICOL 148 DIN CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ESTE ACEEA CĂ ȘI DUPĂ ADERAREA ROMÂNIEI LA UE, CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ESTE DEASUPRA DREPTULUI UNIUNII EUROPENE, ordinea respectării fiind următoarea:
1. Constituția României;
2. ACQUISUL COMUNITAR - tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi reglementările derivate din acestea;
3. Legile interne ale României.
Asta a votat poporul român la referendumul din 18-19 octombrie 2003, de aprobarea a legii de modificare a Constituției în vederea aderării la UE.
Niciodată poporul român nu a votat la vreun referendum că este de acord cu renunțarea la Constituția României în favoarea dreptului UE.
Politicienii care au deținut funcții în statul român au dat o altă interpretare art. 148 din Constituția României, interpretare care nu avea nicio legătură cu Constituția României și cu voința poporului român pe care și-a exprimat-o la referendumul din 2003. Respectivii politicieni au acceptat, au susținut și au promovat o interpretare a articolului 148 din Constituția României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene contrară voinței poporului român și contrară Constituției României.
Dacă într-adevăr sunteți ”suveraniști”, ”patrioți”, asta trebuie să spuneți poporului român, să îl informați corect și să luptați pentru respectarea voinței poporului român exprimată la referendumul din anul 2003: Constituția României este prima lege care trebuie respectată în România, indiferent la ce organizații regionale și internaționale a aderat sau aderă România.
Actuala Constituție a României nu a fost respectată de oamenii politici cu funcție de decizie în Statul Român. Aceștia au ignorat voința poporului român și prin deciziile pe care le-au luat, au renunțat la suveranitatea națională a Statului Român și, implicit, la independența lui.
Or, asta trebuie remediat! Nu prin referendum, ci prin abrogarea de legi și declararea ca neconstituțională a unor legi!
Vorbele voastre goale prin care lansați tot felul de proiecte de modificare a Constituției nu ajută cu nimic poporul român și Statul Român.
Voi creați numai premisele necesare ca să se poată porni o nouă procedură de revizuire a Constituției României, iar poporul român să fie indus în eroare și în necunoștință de cauză să voteze contrar voinței lui, la un eventual referendum, o lege de revizuire a Constituției care să conțină articole ”perverse” care să permită ulterior unora să zică că interpretarea lor este că poporul român ar fi fost de acord cu renunțarea la suveranitatea națională a Statului Român și la independența Statului Român.
Niciodată poporul român nu a fost de acord cu asta și nu va fi de acord, dacă este corect informat!

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0JdHUNNpzuzurvooLhoRoC6T4L166GnuXuAAwaF69FDvzcgfZ2BvP52jo4sEFgiXPl&id=1484031871

Facebook

Log in or sign up to view

See posts, photos and more on Facebook.

Daca vreti sa mai incercati sa stopati promulgarea PL-x nr. 145/2023 scrieti-i Presedintelui Iohannis.
Eu zic ac sunt motive pentru trimiterea legii la reexaminare in Parlament, daca vrea.
Solicitarile se trimit la adresa de e-mail: [email protected]
Domnule Presedinte,
Subsemnatul ....., CNP ...., cu domiciliul în .........
va transmit urmatoarea rugaminte de a solicita Parlamentului Romaniei reexaminarea ”Legii privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie„ (care a fost inregistrata la Camera Deputatilor sub nr. PL-x 145/2023),
pentru urmatoarele motive:
1. contine norme neclare si neprevizibile, respectiv criteriile de la art 4 si art 5 care prin raportare la art 14 alin 2 lit a) și art 23 alin 1 lit c) impun identificarea si inregistrarea obligatorie in baza de date numita Observatorul Copilului (prev de art 16 alin 1 ca fiind un sistem informatic) a numeroși copii si familii care nu se afla intr-o situatie reala de risc de separatie si care nu au nevoie de niciun sprijin din partea statului pentru preventie.
Avand in vedere dispozitiile art 7 potrivit carora planul de servicii se face numai pentru copii si familiile evaluate in mod efectiv de catre serviciul public de asistenta sociala, precum si faptul ca in Observatorul Copilului se inscriu nu numai copii si familiile pentru care se intocmeste plan de servicii, ci si cei care indeplinesc cel putin unul dintre criteriile prevazute la art 4 si art 5, se poate observa ca este nejustificata identificarea si inscrierea acestora in baza de date (Observatorul Copilului), iar aceasta identificare si inregistrare incalca dispozitiile art 53 din Constitutie, deoarece restrange dreptul la viata familiala si privata (garantat de art 26 din Constitutie), fara sa fie indeplinite conditiile cumulative de la art 53 din Constitutie.
Mai mult, identificarea si inregistrarea obligatorie in Observatorului Copilului (care este o baza de date, un subsistem informatic al Sistemului Informatic National pentru Adoptii, conform Expunerii de motive a legii) a oricarui copil si familie care indeplineste cel putin unul dintre criteriile de la art 4 și 5 din Lege, fara sa existe un risc real de separatie si fara sa existe intr-adevar o nevoie de ajutor din partea statului pentru prevenirea realizarii acestui risc, este o masura disproportionala si care nu are legatura cu scopul declarat al legii (prevenirea separarii copilului de familie).
2. Legea nu contine nicio norma care sa reglementeze cazurile de radiere din Observatorul Copilului si nu prevede nicio procedura prin care persoanele care au fost inregistrate in Observatorul Copilului sa poata sa solicite radierea inregistrarii.
Cu stima,
.....
(semnat, scanat si trimis pe e-mail: [email protected])