Apostolul celei de a 7 a Duminici dupa Rusalii( Romani 15, 1-7)

Părintele Antim Gâdioi:”De trăit să trăim în Evanghelie,de murit să murim în Hristos,în rest să ne lăsăm în voia Domnului!Singura noastră grijă să fie aceea de a nu greși înaintea lui Dumnezeu!”

“Nu trebuie să ne sperie nimic!Singurul lucru de care trebuie să ne fie frică este să nu ne pierdem mântuirea și viața veșnică!Iar singura frică pe care trebuie să o avem este frica de Dumnezeu!”

Legat de faptul că mi se împrăștie gândurile la rugăciune Părintele Antim îmi spunea:”Rugăciunea dacă nu e cu osteneală și cu chin,dacă nu e cu durerea sufletului,cu gând smerit,nu e primită!(“Doamne nu-s vrednic să deschid gura!”)

Când spuneam că am tulburat pe alții, Pr. Antim îmi spunea:”Mântuirea noastră stă în folosul și pacea aproapelui!”

Și mai îmi spunea Părintele:” Dacă nu lucrezi pe cele mari, atunci măcar pe cele mici: blândețea,curăția, atenția( trezvia),timpul(să nu îl pierzi cu lucruri nefolositoare duhovnicește),rugăciunea.”

“Să ne rugăm la Dumnezeu să ne dea Harul Lui și să rămână în inima noastră!”

"DOAMNE, cu judecăţile care le știi, nu îngădui ca acest popor să fie dus la pierzare de conducătorii politici şi bisericești, episcopi şi preoţi !

IMPLOR bunătatea Ta cea nemărginită : pentru rugăciunile Maicii Tale, ale tuturor Puterilor cerești şi ale tuturor Sfinţilor, ai milă de toţi şi de mine, păcătosul !”

"Chiar de m-ar omori de mii de ori, tot pe calea asta aș merge! Sunt încredinţat că ASTA-i calea ”.

"Să ţinem cu sfințenie dreapta credinţă, fără a uita că o putem păstra numai prin pocăință adevărată !”

"Să nu vă aud că plângeţi după biserică ! Faceţi biserică din casa voastră, din chilia voastră, din inima voastră !”

"În numele Domnului nostru lisus Hristos vă rog încă o dată :
- Preoţi, mireni, călugări, maici, cei care ne-am îngrădit de erezia ecumenismului legiferată la "sinodul"'din Creta : să rămânem în limitele stabilite de Sfinţi, în Duhul Sfânt și să avem răbdare, chiar dacă este greu!

Nu exista mântuire decât prin jertfă !

A îngăduit Dumnezeu aceste timpuri pentru a ne încerca şi mai mult CREDINŢA!”

Așa să ne ajute Dumnezeu !

Protosinghel Antim Gâdioi - Părintele nostru (4 martie 1959 — 14 august 2022)

Veșnică pomenire!

https://t.me/stranaortodoxa

DACĂ UN EPISCOP ESTE ERETIC, TREBUIE ÎNFRUNTAT. CÃ NU EPISCOP ÎNFRUNŢI, CI ERETIC ÎNFRUNŢI
Un dialog cu Parintele Arsenie Papacioc:

“-Am vãzut cã spuneţi cã pot sã foloseascã cãlugãrii pe mireni, sã-i sfãtuiascã, fãrã sã-i judece. Ce înţelegeţi prin: „fãrã sã-i judece”?
– Adicã: nu-i judeca pentru faptele lor rele, pânã într-atât. Decât numai atât, sã iasã în evidenţã cã nu e bine ce face, generalizând fapta lui rea. În tot cazul, sã nu judece: „Vai, ticãlosul, uite ce-a fãcut!” Înseamnã cã-l judeci şi-l condamni. Şi asta e o greşealã. Dar când vorbeşti de greşelile cuiva, îndreptând, cu sfaturile pe care le dai, pe cineva, cã „nu e bine sã faceţi aşa şi aşa”, dacã cineva e vizat cã a fãcut, tocmai el, aceste lucruri pe care le dai ca exemple, n-ai pus rãutate. Şi va înţelege şi el cã nu e rãutate. Dar nu e bine sã judeci, pe oricine ar fi.
Mi-amintesc, din Pateric, de un pustnic, care a zis despre unul din sat, cã acela e rãu. Şi el era un pustnic vechi. Şi a întrebat, când l-a vizitat un consãtean de-al lui: „Al lui cutare tot aşa rãu este?” „Tot aşa, pãrinte”. Şi a zis: „Of, of, of!” – l-a judecat. Şi a plecat. La douã zile a venit îngerul şi i-a spus: „Pãrinte, a murit omul acela despre care voi aţi spus cã e rãu. Şi m-a trimis Dumnezeu sã te întreb: unde sã-l ducem? În Rai sau în iad? Cã tu l-ai judecat”. Şi atunci el şi-a dat seama cã l-a judecat şi a fãcut o mare greşealã. Şi toatã viaţa a dus o luptã de pocãinţã mare şi cu dorinţa sã-i dea Dumnezeu un semn cã este iertat. Şi nu-i dãdea deloc!… Iatã, vezi ce-a fãcut? Toatã osteneala lui, în pustie, a stins-o prin judecarea altuia. Şi acela era un mirean. Şi erau fapte rele cele pe care le fãcea. Dar nu trebuia sã-l judece! Dar dacã cineva este eretic, trebuie judecat? – Acum, dacã este eretic, se poate vorbi pe faţã, cãci judeci erezia în sine, care nu trebuie cruţatã cu nimic, chiar dacã – sã zicem – un episcop are o greşealã din aceasta. Trebuie înfruntat. Cã nu episcop înfrunţi, ci eretic înfrunţi. Dacã este eretic, îl judeci. Au fost judecaţi toţi ereticii ca Arie, toţi aceştia care au greşit şi au fost condamnaţi de Sinoadele ecumenice şi locale.”(“Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 1, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 111-112”)

IDOLUL NOROC

Am văzut pe unele pomelnice pe care le aduceți, că pomeniți pe dracul Noroc, zicând : " pentru norocul fetei, pentru norocul baiatului, pentru norocul familiei ".
Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic ?
Voi știți cine a fost noroc ?
Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Voi vedeti ca până la venirea lui Iisus Hristos, China care se inchina la idoli, India si Japonia si Insula Java și atâtea state care se închină încă la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru și la toți dracii ?
Voi știți că până la venirea Domnului, oamenii sălbatici și nebuni pentru fiecare păcat aveau un zeu ?

Marte, zeul razboiului. Când aduceau statuia lui, îndată trebuia să facă razboi să omoare cât mai mulți oameni, că așa-i plăcea.

Venera, zeița discordiei. Când îi aducea statuia, trebuia ca toți să se sfadeasca și să se bată, că așa-i plăcea zeiței discordiei.

Nemfis, zeița frumuseții. De-acolo ne-au rămas cerceii si podoabele femeiești. Cand o aducea, ii punea cercei de aur, îi punea în nas verigi de aur, îi punea margele de aur, și toții trebuiau să fie pudrați, cu zorzoane și cu inele și cu cercei și să joace în fața ei. Că așa-i plăcea zeiței Nemfis.

Apoi Afrodita, zeița desfrâului. Îi aducea statuia ei și o trageau într-o pădure deasa și acolo bărbații cu femeile făceau cele mai mari urgii înaintea ei, că așa îi placea ei, desfrâul și urgiile. Era Neptun, zeul apelor, Uranus, zeul pământului.

Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau Noroc, cum îi zicem astăzi ? Îi purtau statuia într-o căruță cu doua roți, făcută din arama sau din argint. În spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama și in fața lui o tigaie de arama; și-i dădea foc lui Noroc pe la spate, până se înroșea și tigaia și el. Popii lui purtau în mâini niște securi mari, ascuțite.

Ce jertfa primea Noroc ? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau în satul tău, de unde esti tu. Trageau căruța lui Noroc cu tigaia roșie, infierbantata și strigau, bătând din palme :
" Cine vrea să aibă noroc, să aduca jertfa lui Noroc !
Cine vrea să aiba noroc, să aduca jertfa lui Noroc !..
." Auzi nebunele de femei, ziceau una alteia : " Cumatra îți dai copilul ? " " Îl dau, ca să am noroc ! "
Lua muierea copilul de la tată, îl dadea în mâna slujitorului idolesc, îl tăia bucăți și îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă.
Până la 40-50 de copii punea odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptura de copii proaspeți.

Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc.

Voi nu vedeti ce zice Isaia ? " Vai de cei ce fac masă dracilor și aduc jertfa lui Noroc ".
Și voi, creștinilor, scrieți noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare rătăcire !
N-ai pe Dumnezeu ?
Pui pe dracul Noroc ?

Numai ce auzi pe bețivi la crâșmă zicând : ,, Hai Noroc, cumătre !" Uneori vezi creștini pe drum că se salută : " Hai noroc, vecine !". Daca l-ai intreba cine-i Noroc, nu știe, dar știe să-l pomenească.

Mai chemi pe dracul Noroc, dupa atatea mii de ani ?
Te închini la satana ?
Zi : " Bună ziua, cumatre ! Bună ziua, vecine ! Bună seara, matusa !" Cand zici, Bună ziua, arăți că Dumnezeu e bun.

Vă rog să nu-l mai puneți pe pomelnicele voastre și nici să nu-l mai pomeniți pe idolul " Noroc "!

Arhimandrit Cleopa Ilie

O minune cutremurătoare- vedenia Raiului și Iadului de care s-a învrednicit un bărbat în 1976, în Iugoslavia, spre mântuirea sa

https://estemaitarziudecatcredeti.wordpress.com/2024/05/17/vedenia-despre-rai-si-iad-din-1976-a-unui-barbat-din-iugoslavia/

Este mai târziu decât credeți!

Vedenia despre rai și iad din 1976 a unui bărbat din Iugoslavia

“Mă străduiesc din toate puterile să povestesc faptele pe care le-am trăit în ziua de 11 iulie 1976, în cel de al 48-lea an al vieţii mele. În urma vedeniei duhovniceşti pe care am avut-o atunci, v…

Minuni din zilele noastre.
O minune care ne amintește de cele scrise în Viețile Sfinților,s-a întâmplat în Rusia, la Soci.Un grup de 12 delfini au scos la țărmul Mării Negre o icoană a Maicii Domnului,în fața privirilor uimite ale oamenilor.Delfinii s-au apropiat de ţărm, au împins un obiect, apoi au înotat înapoi către mare.Iniţial nimeni din cei prezenţi nu a dat importanţă evenimentului,neinteresându-se ce fel de obiect au adus delfinii la ţărm. Acel obiect la prima vedere părea doar o bucată de lemn vechi.Ulterior, 2 soti care văzuseră și ei cum delfinii înnoată foarte aproape de țărm și că aduc spre plajă ceva, când delfinii s-au îndepărtat de țărm, s-au apropiat de locul acela și au văzut un obiect acoperit cu nămol. Curățind obiectul,femeia a văzut că era vorba despre o icoană a Maicii Domnului și L-a slăvit pe Dumnezeu pentru această minune. Minunat si faptul că au fost 12 delfini(exact numărul Sfinților Apostoli).
Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție Celui Ce ne-ai arătat nouă lumina!