14 Mai: Singura temelie şi Noua redută a românismului

Zbaterile celor ce ocupă astăzi Parlamentul României şi poziţiile de putere din ţară de a dubla, dilua şi înăbuşi această străluminare sunt de prisos. Reduta nu cade, temelia nu se surpă. Români ne mai trebuie.

https://theodosie.ro/2024/05/14/14-mai-singura-temelie-si-noua-reduta-a-romanismului/

Comentariu: Din puţinele lucruri pe care le cunosc, nu pot spune că există o diferenţă de fond între imperialisme, doar de nuanţă. Imperialismul britanic a fost unul justificat colonial/comercial, în vreme ce imperialismul rus a avut altfel de justificări, şi religioase, şi panslaviste, şi de pură putere.

Din păcate, pentru noi, nu doar imperialismul rus este periculos, ci chiar şi simpla vecinătate.

România reprezintă pentru Rusia o piedică naturală între slavi, mai ales între ruşi şi sârbi, mai mult decât bulgari. Pentru imperialismul rus, maximul de putere geopolitică la care putea aspira statul rusesc în Europa era să pună graniţa imperiului pe Dunăre, iar principatele române să fie părţi componente ale imperiului.

Acest plan ar fi constituit un pericol mortal pentru imperiile europene, motiv pentru care au decis înfiinţarea statului român, dimpreună cu ethosul antirusesc. Spiritul antirusesc la români a fost o prescripţie politică, o consecinţă ideologică, nu o consecinţă a experienţei comune, aşa cum se susţine. Dacă azi avem bune relaţii cu turcii sau cu austriecii, cu atât mai mult trebuia să avem cu ruşii, dacă propaganda de stat nu ne-ar fi convins altfel.

Noi, românii, nu am mai reuşit să ne extragem din acest calcul geopolitic care nu ne aparţine, nu am ştiut să construim o geopolitică de bună vecinătate cu ruşii. Când spun bună-vecinătate mă refer la găsirea de motive de stat/argumente politice şi apoi la construirea unei oferte de politică externă care să reprezinte un plus de valoare pentru ruşi şi pentru statul rus, faţă de care continuăm să fim o piedică pentru scenariul lor ideal şi o unealtă a intereselor geopolitice europene împotriva statului rus.

Aceasta este o obligaţie pozitivă (de a contrui o ofertă politică către ruşi) care ne incumbă în mod natural, pentru că noi suntem mai mici şi mai slabi, iar în ordinea geopolitică de mărime, interesele noastre naţionale şi de stat vor fi mereu un detaliu pentru interesele statului rus. Cu alte cuvinte, noi suntem cei datori să argumentăm valoarea poporului şi statului român pentru poporul şi statul rus, iar nu invers. Cu cât mai convingătoare va fi această ofertă politică, cu atât mai sigură ne va fi vecinătatea cu Rusia.

Cât timp noi nu vom vrea sau nu vom putea sau nu vom fi lăsaţi să construim o astfel de ofertă, Rusia va reprezenta un pericol pentru România indiferent de sistemul de alianţe din care vom face parte. Ideea că făcând parte din NATO şi fiind “parteneri strategici” cu un hegemon sau altul am fi scutiţi de această ameninţare este o simplă dar extrem de periculoasă iluzie.

Momentan suntem la ani lumină de o astfel de abordare. Rolul nostru actual rămâne neschimbat: proiect geopolitic antirusesc. Statul român deserveşte interesele geopolitice ale altor popoare, nu ale românilor (în primul rând pacea, abia apoi buna-vecinătate, propăşire social-culturală, prosperitatea economică şamd).

Din punctul meu de vedere, statul român trebuie refondat, inclusiv sub aspectul caracterului său unitar.

Pentru ca să se întâmple asta şi să nu ajungem să ne pierdem cu totul dreptul şi posibilitatea de a avea un stat al nostru (România românilor) sunt multe lucruri de făcut mai ales la interior, sunt multe lucruri de ştiut şi foarte multe de împreună-preţuit, multe care sunt astăzi date uitării.

Noi ne-am împropriat logica hegemonilor şi continuăm să funcţionăm în aceşti parametri, indiferent de numele şi identitatea hegemonului de moment.

Din acest motiv noi înşine acceptăm să ne facem parte dintr-un proiect imperialist (astăzi euroatlantic, dar ieri sovietic), faţă de care vecinătatea rusească ne este şi va rămâne periculoasă.

Noi românii suntem datori să o facem să nu mai fie, nu ruşii, şi nu ne putem extrage din această situaţie periculoasă altfel decât construind şi jertfind. Acestea le cred sincer de multă, multă vreme.

https://telegra.ph/Cronicile-unui-disident-sub-Noua-Ordine-Mondial%C4%83-05-02

https://telegra.ph/Glupost---fundamentalnaya-istina-nashih-otnoshenij-RF-i-Rumynii-03-16

Telegraph

The basic truth of our relations (Russia and Romania) - Stupidity?

In a conversation with Russian interlocutors on Mrs. Zakharova's Telegram channel, on the topic of Russian-Romanian relations, based on the topics of treasures and the Moldovan language, I made the following conclusions, which, in my opinion, are of interest…

Distribuiți afișul conferinței, vă rog! 💚

Etnofiletismul este erezie? Grecii l-au condamnat, dar nu și rușii. Situația din Basarabia

Etnofiletismul a fost condamnat în 1872 sinodal de către Bisericile grecofone, dar nu și de ruși, români și sârbi. Acesta nu accepta împărțirea jurisdicțională pe nații. Harul Duhului Sfânt șterge diferențele etnice în sensul că nu ne dușmănim, ci ne respectăm și ne iubim dincolo de apartenența la un neam sau altul.

https://theodosie.ro/2024/03/14/etnofiletismul-este-erezie-grecii-l-au-condamnat-dar-nu-si-rusii-situatia-din-basarabia/

Rog răspândiți: Conferinţa care se ţine în fiecare an din 2009 încoace, pentru cinstirea Sfinţilor Închisorilor, Iaşi 25 martie, ora 18.00, Hotel Traian, Sala Eminescu. Vă așteptăm!

𝐏𝐫. 𝐈𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐮: '𝐌𝐚𝐢 𝐚𝐦 𝐨 𝐧𝐞𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞: 𝐒𝐚̆ 𝐢̂𝐢 𝐯𝐚̆𝐝 𝐩𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐫𝐢 𝐜𝐚𝐧𝐨𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢. 𝐀𝐜𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐒𝐟𝐢𝐧𝐭̦𝐢 𝐚𝐢 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚̆𝐫𝐞𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐫𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐝𝐨𝐛𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐭̦𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐞 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐋𝐮𝐢 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐮! 𝐀𝐝𝐮𝐜𝐞𝐭̦𝐢 𝐥𝐚 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐞𝐦𝐧𝐢𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞!'

Consideraţii ocazionate de răspunsul deosebit de dur al lui Iurie Roşca dat purtătorului de cuvânt al MAE al Rusiei

Prin această poziţionare, Rusia însăşi blochează orice deschidere viabilă a planului politic românesc pentru curente favorabile relaţiilor bilaterale şi se mulţumeşte fie cu apropieri politice conjuncturale, fie cu aliaţi de joasă speţă care vor să paraziteze puterea Rusiei, dar fără niciun viitor în politica liberă a adevărului.

https://theodosie.ro/2024/03/09/consideratii-ocazionate-de-raspunsul-deosebit-de-dur-al-lui-iurie-rosca-dat-purtatorului-de-cuvant-al-mae-al-rusiei/

Ierarhii ucraineni canonici și schismatici protestează oficial față de intruziunea Patriarhiei Române în jurisdicția lor

Ca români, ne este de înțeles acțiunea Patriarhiei noastre de a înființa o structură bisericească pe un teritoriu de tradiție românească și cu o istorie bisericească în spate. Principiul etnic este recunoscut de canoane. Dar abia atunci când harul va face să treacă pe planul secund diferențele lumești, se vor găsi soluțiile cele mai bune pentru a rezolva conflictele acestea.

https://theodosie.ro/2024/03/09/ierarhii-ucraineni-canonici-si-schismatici-protesteaza-oficial-fata-de-intruziunea-patriarhiei-romane-in-jurisdictia-lor/

Au observat şi alte persoane că de un timp s-au pus tunurile pe ÎPS Longhin, începând mai întâi cu articole prin G4media şi Adevărul, iar mai apoi chiar de la cei pe care îi considerăm din tabăra noastră: Frăţia Ortodoxă, Calea Neamului, Activenews acum.

Articolul din Activenews duce mai departe acest efort împotriva imaginii de reper ortodox al ÎPS Longhin pentru credincioşii români, ataşându-i nelipsita etichetă de maculare a personalităţii. Nici subiectul “căderii sub blestem pentru profanarea altarelor” şi nici subiectul “sprijinirii nepomenitorilor”, oricum false, nu sunt noi cu adevărat, nu au căderea să provoace campania mediatică prin care ÎPS Longhin să devină o persoană “controversată”, cu tot ceea ce decurge de aici.

Singurul element de noutate este prigoana sălbatică la care acesta, împreună cu restul ortodocşilor din Ucraina, sunt supuşi de către necreştinii care conduc Ucraina. Prigoana sângeroasă este cu adevărat împrejurarea zguduitoare, revoltătoare, faţă de care suntem chemaţi să luăm fiecare atitudine şi cred că exact asta se vrea a fi împiedicat.

Spre deosebire de cazul monofiziţilor prigoniţi de “dictatorul” Bashar al-Asaad al Siriei, caz care la vremea sa beneficia de toată atenţia administraţiei noastre bisericeşti, inclusiv prin organizarea de colecte, acum prigoana ortodocşilor de către schismaticii ucrainieni are o altă semnificaţie politică. Mai ales cântăreşte greu faptul că noi românii suntem, politic vorbind, cu totul de partea prigonitorilor.

Din acest motiv eu suspectez că mai degrabă serviciile româneşti sunt interesate să împiedice dezvoltarea unui curent de solidaritate cu vlădica, unul care ar şubrezi grav mincinoasa poveste a luptei pentru libertate şi democraţie pe care noi (cică) o susţinem în Ucraina. De aceea şi campania mediatică ce se ridică împotriva vlădicăi pare că se adresează mai degrabă naţionaliştilor neduşi la biserică, decât credincioşilor ortodocşi care înţeleg bine cât de groaznică este această tradiţie profanatoare pentru care suntem mustraţi. Nu cred să existe vreo dificultate pentru cei de bună credinţă să priceapă unde este durerea ÎPS Longhin, pentru cine suferă în predica respectivă, însă pentru românii cei care citesc doar titluri şi care sunt de fapt publicul ţintă pentru această calomnie, pare suficient să legitimeze eticheta de "controversat".

Nu contează nici faptul că ÎPS Longhin a fost primul dintre nepomenitorii români, prin aceea că a întrerupt pomenirea Patriarhului Chiril pentru cinstirea acordată papei şi că tocmai prin apărarea dreptei credinţe şi prin combaterea ecumenismului a devenit vlădica cunoscut şi iubit. Asta spre deosebire evidentă de preoţii de la noi care au o lăudabilă şi deloc neimportantă activitate de asistenţă socială.

De altfel, politica de moderare a comentariilor de la articolul respectiv confirmă intenţia autorilor de a obţine un efect de aruncare a controversei întrucât comentariile în favoarea vlădicăi au rămas nepublicate. Activenews nu îşi permite (încă) să îl atace frontal pe ÎPS Longhin întrucât cei mai mulţi dintre credincioşii în temă îi poartă (mare) evlavie ca singurului ierarh român mărturisitor al dreptei credinţe, dar Activenews strecoară străveziu şi cu mantinela “cititorului interesat” suficiente pârghii de atac încât să poată alimenta această luptă necinstită şi pe mai departe.

Bine ar fi fost dacă securiştii români (nu doar de la Activenews) ar fi înţeles că este mai valoros pentru neamul nostru sprijinirea unui om cu viaţă sfântă al cărui capital de încredere să zicem că ar putea fi speculat conjunctural de către servicii secrete adversare, decât să otrăvească şi să murdărească imaginea cuiva care, fără dubiu, suferă şi pentru credinţă şi pentru neam cum nu a făcut-o niciun ierarh român din vremea comunismului încoace.